+ -

عَنْ ‌عَائِشَةَ رَضِيَ اللهُ عَنْهَا قَالَتْ:
تَلَا رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ هَذِهِ الْآيَةَ: {هُوَ الَّذِي أَنْزَلَ عَلَيْكَ الْكِتَابَ مِنْهُ آيَاتٌ مُحْكَمَاتٌ هُنَّ أُمُّ الْكِتَابِ وَأُخَرُ مُتَشَابِهَاتٌ فَأَمَّا الَّذِينَ فِي قُلُوبِهِمْ زَيْغٌ فَيَتَّبِعُونَ مَا تَشَابَهَ مِنْهُ ابْتِغَاءَ الْفِتْنَةِ وَابْتِغَاءَ تَأْوِيلِهِ، وَمَا يَعْلَمُ تَأْوِيلَهُ إِلَّا اللَّهُ، وَالرَّاسِخُونَ فِي الْعِلْمِ يَقُولُونَ آمَنَّا بِهِ كُلٌّ مِنْ عِنْدِ رَبِّنَا وَمَا يَذَّكَّرُ إِلَّا أُولُو الْأَلْبَابِ} [آل عمران: 7]. قَالَتْ: قَالَ رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ: «فَإِذَا رَأَيْتِ الَّذِينَ يَتَّبِعُونَ مَا تَشَابَهَ مِنْهُ فَأُولَئِكَ الَّذِينَ سَمَّى اللهُ، فَاحْذَرُوهُمْ».

[صحيح] - [متفق عليه] - [صحيح البخاري: 4547]
المزيــد ...

'Aișa (Allah să fie mulțumit de ea) a relatat:
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a recitat acest verset: {El este Cel care ți-a pogorât Cartea [o, Mohammed]. În ea sunt versete clare - ele sunt temeiurile Cărții - și altele nedeslușite. Cei în ale căror inimi se află rătăcire [de la adevăr] vor urma ce este nedeslușit, căutând vrajbă și în căutarea tâlcuirii lor. Dar nu cunoaște tâlcuirea lor [cea adevărată] decât Allah. Dar cei care sunt înrădăcinați în știință spun: „Noi credem în ea; toate sunt de la Domnul nostru!” Dar nu cugetă astfel decât cei dăruiți cu judecată} [Coran, 3:7]. Apoi a spus: „Dacă îi vezi pe cei care urmează versetele ambigue, ei sunt cei numiți aici de Allah; așa că fii cu băgare de seamă în privința lor."

[Sahih (hadis autentic)] - [Narat de Bukhari și Muslim] - [Sahih Bukhari - 4547]

Explicarea sensurilor

Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a recitat acest verset: {El este Cel care ți-a pogorât Cartea [o, Mohammed]. În ea sunt versete clare - ele sunt temeiurile Cărții - și altele nedeslușite. Cei în ale căror inimi se află rătăcire [de la adevăr] vor urma ce este nedeslușit, căutând vrajbă și în căutarea tâlcuirii lor. Dar nu cunoaște tâlcuirea lor [cea adevărată] decât Allah. Dar cei care sunt înrădăcinați în știință spun: „Noi credem în ea; toate sunt de la Domnul nostru!” Dar nu cugetă astfel decât cei dăruiți cu judecată} [Coran, 3:7]. Allah Preaslăvitul ne înștiințează în acest verset că El este Cel care a pogorât Profetului Său Coranul, în care se găsesc versete ce conțin evidențe clare și reglementări specifice și fără lipsă de ambiguitate. Acestea se constituie ca și fundament al Cărții și trebuie luate ca sistem de referință atunci când apar diferențe de opinie. El conține, de asemenea, versete care pot oferi mai multe înțelesuri posibile, și în privința cărora unii oameni pot cădea în confuzie sau se pot înșela crezând că există vreo contradicție între unul dintre acele versete și alt verset. Apoi, Allah evidențiază modalitatea în care oamenii se raportează la aceste versete. Cei ale căror inimi sunt abătute de la adevăr abandonează versetele clare și înclină către cele ambigue, căutând astfel să creeze confuzii și să îi rătăcească pe oameni. Pe de altă parte, cei drepți și statornici în cunoaștere recunosc aceste versete ambigue și le explică clarificându-le prin cele limpezi și clare, pe care le iau ca punct de referință și în care cred că sunt trimise de Allah Preaslăvitul și Preaînaltul și care astfel nu au cum să fie confuze sau contradictorii. Însă acest lucru nu și-l reamintesc și nu îl iau în considerare decât oamenii cu minți sănătoase. Apoi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) i-a spus ‘A’ișhei, mama dreptcredincioșilor (Allah să fie mulțumit de ea) că, dacă îi vede pe cei care urmează versetele ambigue, să știe că, cu siguranță aceia sunt cei care au fost numiți de către Allah atunci când a vorbit despre: "cei în ale căror inimi se află rătăcire [de la adevăr]"; așa că să stați departe de ei și să nu le dați ascultare.

Traducere: Engleză Urdu Spaniolă Indoneziană Uyghur Bangladeș Franceză Turcă Bosniacă Sinhala Indiană Vietnameză Tagalog Kurdistană Hausa Portugheză Malayalam Telgu Swahili Tamil Birmaneză Tailandeză Germană Paştună Assamese Albaneză Suedeză Amharic Olandeză Gujarati Kyrgyz Nepaleză Yoruba Lituaniană Dari Sârbă Tajikistan Kinyarwanda Maghiară Cehă Malagasy Italiană Oromo Canadiană Azeri Uzbek Ucraniană
Vezi traducerile

Dintre beneficiile hadisului

  1. Versetele clare și stabile ale Coranului sunt acele versete ale căror înțelesuri sunt evidente și clare; în timp ce versetele ambigue sunt acele versete cărora li se pot da mai multe sensuri și care, pentru o înțelegere clară, necesită atenție și înțelegere.
  2. Hadisul avertizează împotriva asocierii cu cei care urmează deviațiilor și inovațiilor religioase, precum și cu aceia care aduc în discuție chestiuni ambigue cu scopul de a-i induce pe oameni în eroare și de a aduce îndoiala în inimile acestora.
  3. Concluzionarea versetului prin {... dar nu cugetă
  4. astfel decât cei dăruiți cu judecată} este o referire indirectă la cei deviați și o elogiere a celor fermi în cunoaștere. Cu alte cuvinte, cel care nu ia aminte și nu ascultă avertizarea și îndrumarea primită, urmând propriilor sale inclinații și dorințe nesăbuite, nu este unul dintre oamenii dăruiți cu o bună judecată.
  5. Urmarea a ceea ce este neclar și ambigu duce la devierea inimii.
  6. Se impune ca versetele ambigue ale căror sensuri este posibil să nu fie înțelese în mod clar să fie probate și susținute prin facerea de trimiteri la versetele fixe și clar definite.
  7. Allah Cel Atotputernic a făcut unele părți din Coran clar definite și altele ambigue, ca o încercare pentru oameni, pentru a-i deosebi pe cei care au credință de cei rătăciți.
  8. Din înțelepciunea facerii unor versete ale Coranului ambigue este și aceea de a arăta superioritatea învățaților față de ceilalți și evidențierea limitării minții oamenilor, pentru ca aceștia să se supună Creatorului lor și să își recunoască propriile deficiențe.
  9. Hadisul evidențiază meritele temeiniciei cunoașterii și necesitatea de a fi fermi în ea.
  10. Exegeții Coranului și cei care au explicat sensurile acestuia au două puncte de vedere cu privire la oprirea făcută în recitarea Coranului la cuvântul „Allah” în versetul în care se spune: {Dar nu cunoaște tâlcuirea lor [cea adevărată] decât Allah, și cei care
  11. sunt înrădăcinați în știință...} Pentru cei care susțin oprirea după cuvântul „Allah”, „tâlcuirea” ia aici sensul de cunoaștere a realității și esenței a ceva anume, precum și a lucrurilor care nu pot fi înțelese și pricepute, precum spiritul, Ceasul de Apoi și alte aspecte a căror știință a fost păstrată de către Allah numai pentru El însuși. Iar cei bine înrădăcinați în știință cred în aceste lucruri și lasă realitatea și esența lor în Mâna lui Allah, în acest fel supunându-se și, totodată punându-se în siguranță (de pedeapsă și rătăcire). Pe de altă parte, cei care susțin continuarea recitării fără a ne opri după cuvântul „Allah” consideră că „tâlcuirea” are aici sensul de explicare și clarificare. Acestea sunt astfel știute de către Allah, iar cei bine înrădăcinați în știință, cred în aceste versete și le raportează la versetele definite și clare (pentru a le înțelege corect sensurile).