عَن ابْنِ عُمَرَ رضي الله عنهما:
أَنَّ رَسُولَ اللَّهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ كَانَ يَرْفَعُ يَدَيْهِ حَذْوَ مَنْكِبَيْهِ إِذَا افْتَتَحَ الصَّلَاةَ، وَإِذَا كَبَّرَ لِلرُّكُوعِ، وَإِذَا رَفَعَ رَأْسَهُ مِنَ الرُّكُوعِ، رَفَعَهُمَا كَذَلِكَ أَيْضًا، وَقَالَ: «سَمِعَ اللَّهُ لِمَنْ حَمِدَهُ، رَبَّنَا وَلَكَ الحَمْدُ»، وَكَانَ لاَ يَفْعَلُ ذَلِكَ فِي السُّجُودِ.
المزيد
Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el și tatăl lui ) a relatat:
Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) obișnuia să își ridice mâinile la nivelul umerilor și apoi spunea Takbir (Allahu Akbar - Allah este Cel mai Măreț), apoi făcea Ruku (se apleca). Iar când își ridica capul din Ruku (plecăciune), își ridica mâinile și spunea: „Samia Allahu liman hamdiah (Allah îi Aude pe cei care Îl laudă), Rabbana walakal hamd (Toată Lauda Ți se cuvine Ție Doamne).” Dar nu își ridica mâinile când se prosterna, ci își ridica mâinile când spunea Takbir (Allahu Akbar - Allah este Cel mai Măreț) înainte de a se apleca până când Rugăciunea sa era completă.
