Hadis: Și jur pe Cel în Mâna Căruia se află sufletul meu, că dintre voi eu sunt cel care se aseamănă cel mai mult Rugăciunii Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) și aceasta a fost modul în care el și-a îndeplinit Rugăciunea, până ce a părăsit această lume.”

عن أَبي هُرَيْرَةَ رضي الله عنه:
أنه كَانَ يُكَبِّرُ فِي كُلِّ صَلَاةٍ مِنَ الْمَكْتُوبَةِ وَغَيْرِهَا، فِي رَمَضَانَ وَغَيْرِهِ، فَيُكَبِّرُ حِينَ يَقُومُ، ثُمَّ يُكَبِّرُ حِينَ يَرْكَعُ، ثُمَّ يَقُولُ: سَمِعَ اللهُ لِمَنْ حَمِدَهُ، ثُمَّ يَقُولُ: رَبَّنَا وَلَكَ الْحَمْدُ، قَبْلَ أَنْ يَسْجُدَ، ثُمَّ يَقُولُ: اللهُ أَكْبَرُ حِينَ يَهْوِي سَاجِدًا، ثُمَّ يُكَبِّرُ حِينَ يَرْفَعُ رَأْسَهُ مِنَ السُّجُودِ، ثُمَّ يُكَبِّرُ حِينَ يَسْجُدُ، ثُمَّ يُكَبِّرُ حِينَ يَرْفَعُ رَأْسَهُ مِنَ السُّجُودِ، ثُمَّ يُكَبِّرُ حِينَ يَقُومُ مِنَ الْجُلُوسِ فِي الِاثْنَتَيْنِ، وَيَفْعَلُ ذَلِكَ فِي كُلِّ رَكْعَةٍ، حَتَّى يَفْرُغَ مِنَ الصَّلَاةِ، ثُمَّ يَقُولُ حِينَ يَنْصَرِفُ: وَالَّذِي نَفْسِي بِيَدِهِ، إِنِّي لَأَقْرَبُكُمْ شَبَهًا بِصَلَاةِ رَسُولِ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ، إِنْ كَانَتْ هَذِهِ لَصَلَاتَهُ حَتَّى فَارَقَ الدُّنْيَا.
[صحيح] - [متفق عليه] - [صحيح البخاري: 803]

Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el) a relatat:
„El obișnuia să spună takbir în fiecare Rugăciune, indiferent dacă era o Rugăciune obligatorie sau voluntară, în timpul Ramadanului sau în afara acestuia. El spunea takbir când se ridica și spunea takbir când se înclina. Apoi, spunea: „Sami’a Allahu liman hamidah” (Allah îl aude pe cel care Îl Laudă). După care spunea: „Rabbana ua laka al-hamd” (Domnul nostru, laudă Ție) înainte de a se prosternă. Apoi, spunea: „Allahu Akbar” (Allah este Cel mai Măreț) în timp ce cobora la prosternare. Apoi, spunea takbir la ridicarea capului din prosternare, și spunea takbir când cobora în prosternare și apoi din nou spunea takbir când ridica în sus capul din prosternare. Apoi, el spunea takbir la ridicarea din poziția șezând după primele două raka' (unități de rugăciune); și făcea asta în fiecare Rak'ah până când termina Rugăciunea.” Apoi, după ce a terminat Rugăciunea, a spus: „Și jur pe Cel în Mâna Căruia se află sufletul meu, că dintre voi eu sunt cel care se aseamănă cel mai mult Rugăciunii Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) și aceasta a fost modul în care el și-a îndeplinit Rugăciunea, până ce a părăsit această lume.”
[Sahih (hadis autentic)] - [Narat de Bukhari și Muslim] - [Sahih Bukhari - 803]

Explicarea sensurilor

Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el) descrie o parte din Rugăciunea Profetului. El ne înștiințează că atunci când el se ridica și stătea în picioare pentru Rugăciune, spunea takbir al-ihram (takbirul de deschidere a Rugăciunii). Apoi, el spunea, de asemenea, takbir atunci când se apleca pentru Ruku', când cobora în prosternare, când se ridica din prosternare, când cobora în a doua prosternare, când își ridica capul din ea și când se ridica din primele două Rak'ah (unități de Rugăciune), după ce stătuse așezat pentru primul tașahhud în Rugăciunea compusă din trei sau patru Rak'ah. Apoi, el făcea la fel pe parcursul întregii Rugăciuni, până ce o termina. În timp ce își îndrepta spatele din Ruku' el spunea: „Allah îl aude pe cel care Îl laudă”, iar când era drept spunea: „Domnul nostru, Laudă Ție.”
Apoi, după ce a terminat Rugăciunea, Abu Hurairah a spus: Și jur pe Cel în Mâna Căruia se află sufletul meu, că dintre voi eu sunt cel care se aseamănă cel mai mult Rugăciunii Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) și aceasta a fost modul în care el și-a îndeplinit Rugăciunea, până ce a părăsit această lume.”