عَنْ عَائِشَةَ أُمِّ المُؤْمِنينَ رَضِيَ اللَّهُ عَنْهَا قَالَتْ:
مَا صَلَّى النَّبِيُّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ صَلاَةً بَعْدَ أَنْ نَزَلَتْ عَلَيْهِ: {إِذَا جَاءَ نَصْرُ اللَّهِ وَالفَتْحُ} [النصر: 1] إِلَّا يَقُولُ فِيهَا: «سُبْحَانَكَ رَبَّنَا وَبِحَمْدِكَ اللَّهُمَّ اغْفِرْ لِي».
وعَنْها قَالَتْ: كَانَ رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ يُكْثِرُ أَنْ يَقُولَ فِي رُكُوعِهِ وَسُجُودِهِ: «سُبْحَانَكَ اللهُمَّ رَبَّنَا وَبِحَمْدِكَ، اللهُمَّ اغْفِرْ لِي» يَتَأَوَّلُ الْقُرْآنَ.
المزيد
Aișa (Allah să fie mulțumit de ea), Mama dreptcredincioșilor a spus:
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) nu s-a mai rugat nicio rugăciune după ce i-a fost revelat următorul Verset: „Când vine biruința lui Allah și cucerirea” [Coran 110, 1] fără a spune în ea: „Laudă și Slavă Ție o, Doamne, iartă-mă.” Aișa (Allah să fie mulțumit de ea) a spus: Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) obișnuia să spună deseori în plecăciune (Ruku) și prosternare (Sujud): „Laudă și Slavă Ție o, Doamne, iartă-mă!”
