عَنْ عَائِشَةَ أُمِّ المُؤْمِنينَ رَضِيَ اللَّهُ عَنْهَا قَالَتْ:
مَا صَلَّى النَّبِيُّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ صَلاَةً بَعْدَ أَنْ نَزَلَتْ عَلَيْهِ: {إِذَا جَاءَ نَصْرُ اللَّهِ وَالفَتْحُ} [النصر: 1] إِلَّا يَقُولُ فِيهَا: «سُبْحَانَكَ رَبَّنَا وَبِحَمْدِكَ اللَّهُمَّ اغْفِرْ لِي».
وعَنْها قَالَتْ: كَانَ رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ يُكْثِرُ أَنْ يَقُولَ فِي رُكُوعِهِ وَسُجُودِهِ: «سُبْحَانَكَ اللهُمَّ رَبَّنَا وَبِحَمْدِكَ، اللهُمَّ اغْفِرْ لِي» يَتَأَوَّلُ الْقُرْآنَ.
[صحيح] - [متفق عليه] - [صحيح البخاري: 4967]
المزيــد ...
Aișa (Allah să fie mulțumit de ea), Mama Credincioșilor a spus:
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) nu s-a mai rugat nicio rugăciune după ce i-a fost următorul Verset: „Când vine biruința lui Allah și cucerirea” (Coran 110, 1) fără a spune în ea: „Laudă și Slavă Ție o Doamne, iartă-mă.”
[Sahih (hadis autentic)] - [Narat de Bukhari și Muslim] - [Sahih Bukhari - 4967]
Mama credincioșilor, Aișa (Allah să fie mulțumit de ea) a relatat că atunci când Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) i-a fost revelat Versetul „Când vine biruința lui Allah și cucerirea” (Coran 110, 1), el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a interpretat Coranul și s-a grăbit să asculte porunca lui Allah Preaînaltul din Versetul: „Atunci slăvește-L cu laudă pe Domnul tău și roagă-L pe El de iertare, fiindcă El este Tauuab [Iertător] [cu cel care se căiește]!” (Coran 110, 3). El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) obișnuia să spună aceasta în aplecarea și prosternarea din timpul rugăciunii: „Slavă Ție, Cel fără niciun defect, O Doamne, Domnul nostru, la Tine este toată Lauda. Acțiunile Tale, Atributele Tale sunt perfecte, Esența Ta este perfectă, o Doamne, iartă-mi păcatele.”