+ -

عَنْ زَيْدِ بْنِ خَالِدٍ الجُهَنِيِّ رضي الله عنه أَنَّهُ قَالَ:
صَلَّى لَنَا رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ صَلَاةَ الصُّبْحِ بِالْحُدَيْبِيَةِ عَلَى إِثْرِ سَمَاءٍ كَانَتْ مِنَ اللَّيْلَةِ، فَلَمَّا انْصَرَفَ أَقْبَلَ عَلَى النَّاسِ، فَقَالَ: «هَلْ تَدْرُونَ مَاذَا قَالَ رَبُّكُمْ؟» قَالُوا: اللهُ وَرَسُولُهُ أَعْلَمُ، قَالَ: «أَصْبَحَ مِنْ عِبَادِي مُؤْمِنٌ بِي وَكَافِرٌ، فَأَمَّا مَنْ قَالَ: مُطِرْنَا بِفَضْلِ اللهِ وَرَحْمَتِهِ، فَذَلِكَ مُؤْمِنٌ بِي وَكَافِرٌ بِالْكَوْكَبِ، وَأَمَّا مَنْ قَالَ: بِنَوْءِ كَذَا وَكَذَا، فَذَلِكَ كَافِرٌ بِي وَمُؤْمِنٌ بِالْكَوْكَبِ».

[صحيح] - [متفق عليه] - [صحيح البخاري: 846]
المزيــد ...

Zayd ibn Khalid al-Juhani (Allah să fie mulțumit de el) a relatat:
Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne-a condus în Rugăciunea Fajr la Al-Hudaybiyah, după ce plouase în timpul nopții. La încheierea Rugăciunii, s-a întors către oameni și a spus: „Stiți voi ce a spus Domnul vostru?" Ei au răspuns: „Allah și Mesagerul Său știu cel mai bine." A răspuns: „El a spus: «Dintre robii Mei unii au ajuns dimineața cu credință în Mine, iar alții necredincioși. Cel care spune: „Ne-a ajuns ploaia prin harul și mila lui Allah” are credință în Mine și nu în stele, iar cel care spune „Ploaia a venit datorită apariției unei anumite stele” nu are credință în Mine, ci crede în stele.»

[Sahih (hadis autentic)] - [Narat de Bukhari și Muslim] - [Sahih Bukhari - 846]

Explicarea sensurilor

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a împlinit Rugăciunea de Fajr la Al-Hudaybiyah, un sat în apropiere de Mecca, după ce plouase în timpul nopții. După ce și-a încheiat rugăciunea și a spus „Assalamu aleikom ua rahmatullah” (în dreapta și în stânga), s-a întors către oameni și i-a întrebat: «Știți ce a spus Domnul vostru, Atotputernicul?» Ei au răspuns: „Allah și Mesagerul Său știu cel mai bine." El a spus: „Allah Atotputernicul a evidențiat că oamenii se încadrează în două categorii în momentul ploii: cei care cred în Allah Preaînaltul și cei care nu cred în El." Cei care spun: „Ne-a ajuns ploaia prin Harul și Mila lui Allah”, atribuind ploaia lui Allah, au credință în Allah, Creatorul, Stăpânul și Orânduitorul Universului, și nu cred în stele. Iar cei care spun: „Ploaia a venit datorită apariției unei anumite stele” nu au credință în Allah și cred în stele. Cu toate acestea, aici este vorba despre o necredință minoră, deoarece atribuie ploaia unei stele, în timp ce Allah nu a făcut acea stea o cauză a ploii, nici prin legiferările islamice Șariah, nici prin predestinare. În ceea ce îi privește, însă, pe cei care atribuie ploaia și alte evenimente terestre apariției și declinului stelelor, crezând că acestea sunt adevărații făcători, aceștia au căzut într-o necredință majoră.

Traducere: Engleză Urdu Spaniolă Indoneziană Uyghur Bangladeș Franceză Turcă Bosniacă Sinhala Indiană Vietnameză Tagalog Kurdistană Hausa Malayalam Telgu Swahili Tamil Birmaneză Tailandeză Germană Paştună Assamese Albaneză Suedeză Amharic Olandeză Gujarati Kyrgyz Nepaleză Yoruba Lituaniană Dari Sârbă Somaleză Tajikistan Kinyarwanda Cehă Malagasy Italiană Oromo Canadiană Azeri Uzbek Ucraniană
Vezi traducerile

Dintre beneficiile hadisului

  1. Este recomandat ca după ploaie să se spună: „Ploaia ne-a ajuns prin Harul și Mila lui Allah."
  2. Cei care atribuie binecuvântarea venirii ploii și a altor lucruri stelelor, crezând că acestea le creează și le aduc în existență, cad într-o necredință majoră. În schimb, cei care atribuie ploaia stelelor, crezând că acestea sunt un factor favorizant al venirii ei, comit o necredință minoră, deoarece stelele nu sunt o cauză menționată în legea islamică Șari'a și nici una materială, concretă, pentru căderea ploii.
  3. O binecuvântare se poate constitui ca o cauză a necredinței dacă este negată sau ca o cauză a credinței dacă este recunoscută și apreciată.
  4. Este interzis să spunem: „Ploaia ne-a ajuns datorită unei anumite stele", chiar dacă s-ar face referință la o anumită perioadă de timp, pentru a bloca orice mijloace care ar putea duce la politeism.
  5. Inimile noastre ar trebui să fie atașate de Allah Preaînaltul în privința atragerii binecuvântărilor și îndepărtării necazurilor și încercărilor.