Hadis: a interzis jurământul (de a face ceva în Numele lui Allah, dacă i se împlinesc anumite lucruri - „nadzr”) și a spus: „Într-adevăr, acesta nu poate aduce binele; ci este doar un mijloc de a obține ceva de la un zgârcit.”
عَنِ ابْنِ عُمَرَ رضي الله عنهما:
عَنِ النَّبِيِّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ أَنَّهُ نَهَى عَنِ النَّذْرِ، وَقَالَ: «إِنَّهُ لَا يَأْتِي بِخَيْرٍ، وَإِنَّمَا يُسْتَخْرَجُ بِهِ مِنَ الْبَخِيلِ».
[صحيح] - [متفق عليه] - [صحيح مسلم: 1639]
المزيــد ...
Ibn ʻOmar (Allah să fie mulţumit de ei amândoi) a relatat:
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a interzis jurământul (de a face ceva în Numele lui Allah, dacă i se împlinesc anumite lucruri - „nadzr”) și a spus: „Într-adevăr, acesta nu poate aduce binele; ci este doar un mijloc de a obține ceva de la un zgârcit.”
[Sahih (hadis autentic)] - [Narat de Bukhari și Muslim] - [Sahih Muslim - 1639]
Profetul (Pacea și Binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a interzis să se facă un jurământ, ceea ce înseamnă că o persoană își asumă obligația de a face un lucru care nu i-a fost impus de Legea islamică Șariah. El a spus: Un astfel de jurământ nu anticipează și nici nu amână nimic, ci, mai degrabă, este doar un mijloc de a obține ceva de la cel zgârcit în faptele lui bune, care nu face de obicei decât ceea ce este obligatoriu pentru el; iar un jurământ nu va aduce în niciun caz ceva ce nu i-a fost predestinat.
Dintre beneficiile hadisului
- Conform Legii Islamice jurămintele nu sunt permise, însă dacă o persoană face unul, este obligat să-l împlinească, cu excepția cazului în care acesta implică un păcat.
- Motivul interzicerii sale este că „el nu (poate) aduce binele” deoarece un jurământ nu poate alunga niciun lucru hotărât de Allah. Un alt motiv este ca cel care face acest jurământ să nu creadă că împlinirea nevoii sale a fost rezultatul jurământului său, iar Allah Preaînaltul este mai presus de aceasta.
- Al-Qurtubi a spus: Această interdicție se exercită în situația în care cineva ar putea spune, spre exemplu: Dacă Allah îmi vindecă bolnavul, voi da asta sau asta ca și caritate. Motivul pentru respingerea acestui comportament este acela că respectiva persoană a condiționat fapta de adorare menționată de atingerea scopului specificat, ca și cum intenția împlinirii acesteia nu pare a fi apropierea de Allah Preaînaltul prin fapta sa, ci doar cu scopul primirii compensației menționate, ceea ce implică în mod clar faptul că, dacă persoana bolnavă nu va fi vindecată, el nu va da caritatea a cărei oferire a condiționat-o cu vindecarea celui bolnav. Aceasta este atitudinea unei persoane zgârcite, care nu oferă nimic din banii săi fără o primi o compensație imediată, care caută să fie, în general, mai mare decât suma oferită.