Hadis: „O, Allah, caut adăpost la Tine de neputință, lene, lașitate, zgârcenie, slăbiciunea bătrâneții și pedeapsa mormântului. O, Allah, dă sufletului meu evlavia sa și curățește-l, căci Tu ești Cel mai Bun care-l poate curăți. Tu ești Ocrotitorul și Stăpânul său. O, Allah, caut adăpost la Tine de știința care nu folosește, de inima care nu se smerește, de sufletul care nu se satură și de ruga care nu este ascultată.”

عَنْ زَيْدِ بْنِ أَرْقَمَ رَضيَ اللهُ عنه قَالَ: لَا أَقُولُ لَكُمْ إِلَّا كَمَا كَانَ رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ يَقُولُ: كَانَ يَقُولُ:
«اللهُمَّ إِنِّي أَعُوذُ بِكَ مِنَ الْعَجْزِ وَالْكَسَلِ وَالْجُبْنِ وَالْبُخْلِ وَالْهَرَمِ وَعَذَابِ الْقَبْرِ، اللهُمَّ آتِ نَفْسِي تَقْوَاهَا، وَزَكِّهَا أَنْتَ خَيْرُ مَنْ زَكَّاهَا، أَنْتَ وَلِيُّهَا وَمَوْلَاهَا، اللهُمَّ إِنِّي أَعُوذُ بِكَ مِنْ عِلْمٍ لَا يَنْفَعُ، وَمِنْ قَلْبٍ لَا يَخْشَعُ، وَمِنْ نَفْسٍ لَا تَشْبَعُ، وَمِنْ دَعْوَةٍ لَا يُسْتَجَابُ لَهَا».
[صحيح] - [رواه مسلم] - [صحيح مسلم: 2722]

Zayd ibn Arqam (Allah să fie mulțumit de el) a spus: „Nu vă spun decât ceea ce spunea Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa). El spunea:
„O, Allah, caut adăpost la Tine de neputință, lene, lașitate, zgârcenie, slăbiciunea bătrâneții și pedeapsa mormântului. O, Allah, dă sufletului meu evlavia sa și curățește-l, căci Tu ești Cel mai Bun care-l poate curăți. Tu ești Ocrotitorul și Stăpânul său. O, Allah, caut adăpost la Tine de știința care nu folosește, de inima care nu se smerește, de sufletul care nu se satură și de ruga care nu este ascultată.”
[Sahih (hadis autentic)] - [Narat de Muslim] - [Sahih Muslim - 2722]

Explicarea sensurilor

Printre rugile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) se afla și aceasta: „O, Allah, caut adăpost la Tine”, adică mă încredințez Ție, „de neputință” adică de lipsa capacității de a găsi o soluție folositoare, „și de lene” adică de absența voinței de a acționa. Neputinciosul nu poate găsi o cale, iar leneșul nu o dorește. „De lașitate” adică de a nu îndrăzni să fac ceea ce ar trebui, „și de zgârcenie” adică de a reține ceea ce ar trebui oferit. „Și de bătrânețe slăbită” care duce la slăbirea trupului, „și de pedeapsa mormântului” precum și de cauzele care duc la aceasta. „O, Allah, dă sufletului meu” oferă-i și călăuzește-l către „evlavia sa” prin îndeplinirea ascultării și părăsirea păcatului. „Și curățește-l” adică purifică-l de viciile și trăsăturile josnice. „Tu ești Cel mai Bun care îl poate curăți” nimeni altcineva nu îl poate purifica. „Tu ești Ocrotitorul său” cel care îl sprijină și îl susține, „și Stăpânul său” cel care are grijă de treburile lui, Domnul și Binefăcătorul său. „O, Allah, caut adăpost la Tine de o cunoaștere care nu folosește” – precum astrologia, ghicitoria și magia, sau orice cunoaștere care nu aduce folos în Viața de Apoi, ori cunoaștere care nu este pusă în practică. „Și de o inimă care nu se smerește” față de Tine, care nu se supune, nu se liniștește și nu se odihnește prin Pomenirea Ta. „Și de un suflet care nu se satură” și nu se mulțumește cu ceea ce i-ai oferit din cele permise și bune. „Și de o rugă” respinsă „la care nu se răspunde.”

Dintre beneficiile hadisului

1. Este recomandat să se caute adăpost la Allah de lucrurile menționate în hadis.
2. Îndemnarea la evlavie, răspândirea cunoașterii și punerea ei în practică.
3. Cunoașterea folositoare este cea care purifică sufletul și sădește în el teamă de Allah Preaînaltul, teamă care se răsfrânge apoi asupra tuturor faptelor trupului.
4. Inima smerită este cea care se teme și se cutremură la Pomenirea lui Allah, apoi se înmoaie și se liniștește.
5. Este condamnată dorința excesivă pentru viața lumească și pentru poftele și plăcerile ei. De aceea, sufletul lacom și avid după bunurile acestei lumi este cel mai mare dușman al omului, motiv pentru care Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a căutat adăpost la Allah de el.
6. Robul lui Allah trebuie să se îndepărteze de cauzele care duc la respingerea rugii și la lipsa răspunsului.
7. Imam an-Nawawi a spus: Acest hadis și altele care conțin rugi cu rimă arată că ceea ce au spus învățații este corect și anume că rima în rugă este cea forțată, deoarece afectează smerenia, supunerea și sinceritatea, și îl distrage pe cel care se roagă de la starea de umilință, dependență de Allah și concentrare interioară. În schimb, dacă rima apare natural, fără efort sau gândire premeditată, din pricina elocvenței sau pentru că este o rugă memorată, atunci nu este nicio problemă, ba chiar este ceva frumos.