Ali ibn Abi Talib (Allah să fie mulțumit de el și tatăl său) i-a trimis Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) un lingou de aur într-o piele tăbăcită, care nu fusese curățat de impurități. Profetul a împărțit acest aur cu patru bărbați: Uyaynah ibn Badr, Aqra' ibn Habis, Zayd al-Khayl și al patrulea: fie Alqamah, fie Amir ibn al-Tufayl. Atunci un bărbat dintre companionii săi a spus: „Noi merităm acest dar mai mult decât ei.” Profetul a aflat de acest lucru și a spus@: „Nu aveți încredere în mine? Când eu sunt cel de încredere al Celui care este în Ceruri? Îmi vine vestea din Cer dimineața și seara.”* Apoi un bărbat cu ochi adânci, pomeți proeminenți, frunte proeminentă, barbă groasă, cap ras și haină răsucită s-a ridicat și a spus: „O, Trimis al lui Allah, teme-te de Allah!” Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) i-a spus: „Vai ție! Oare nu sunt eu cel mai îndreptățit dintre toți oamenii să mă tem de Allah?” Apoi, omul s-a întors și a plecat. Atunci, Khalid ibn al-Walid a spus: „O, Trimis al lui Allah, să nu-i tai capul?” Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a răspuns: „Nu, poate că el împlinește Rugăciunea.”Khalid a spus apoi:„Câți oameni nu rostesc Rugăciunile doar cu limba, dar în inima lor nu este nimic!” Atunci, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Nu mi-a fost poruncit să cercetez inimile oamenilor și nici să le despic pântecele.”Apoi s-a uitat la acel om care pleca și a spus:„Din urma acestuia vor ieși oameni care vor recita Cartea lui Allah cu glas frumos, dar nu va trece mai jos de gâtlejul lor. Vor ieși din religie așa cum săgeata iese din pradă.” Și cred că a mai spus: „Dacă i-aș prinde, i-aș ucide precum au fost uciși cei din neamul Thamud.”